Viitorul expertizei judiciare în Republica Moldova și în spațiul European

Abstract

Articolul analizează viitorul expertizei judiciare în Republica Moldova în contextul digitalizării, al utilizării inteligenței artificiale și al alinierii la standardele europene. Textul urmărește să evidențieze modul în care transformarea tehnologică modifică evaluarea probelor, organizarea activității expertale și cerințele de modernizare a cadrului normativ și instituțional. Sunt relevate avantajele instrumentelor digitale și ale tehnologiilor Big Data, în special reducerea duratei examinării și sporirea preciziei concluziilor, concomitent cu necesitatea validării științifice a metodelor și a verificării continue a fiabilității software–ului. Articolul subliniază că utilizarea inteligenței artificiale în domeniul judiciar implică riscuri ridicate, astfel încât algoritmii opaci nu pot constitui temei exclusiv pentru concluziile expertale, iar controlul uman trebuie menținut permanent. De asemenea, sunt prezentate standardizarea procedurilor și acreditarea laboratoarelor conform ISO/IEC 17025, ISO/IEC 17020 și orientărilor ENFSI ca premise ale credibilității, cooperării judiciare și recunoașterii transfrontaliere a rezultatelor expertale. Concluzia autoruluia este că modernizarea expertizei judiciare trebuie să combine tehnologia cu rigoarea științifică, independența profesională și formarea continuă a expertului, pentru a garanta protecția drepturilor fundamentale și compatibilitatea sistemului moldovenesc cu exigențele justiției europene. The article analyzes the future of forensic expertise in the Republic of Moldova in the context of digitalization, the use of artificial intelligence, and alignment with European standards. It seeks to show how technological transformation reshapes evidence assessment, the organization of expert work, and the need to modernize the legal and institutional framework. The text highlights the benefits of digital tools and Big Data technologies, especially shorter examination times and greater precision of conclusions, together with the need for scientific validation of methods and continuous verification of software reliability. The article emphasizes that the use of artificial intelligence in the judicial field entails high risks, so opaque algorithms cannot serve as the exclusive basis for expert conclusions and human oversight must be maintained at all times. It also presents the standardization of procedures and the accreditation of laboratories under ISO/IEC 17025, ISO/IEC 17020, and ENFSI standards as prerequisites for credibility, judicial cooperation, and cross–border recognition of expert results. The author concludes that the modernization of forensic expertise must combine technology with scientific rigor, professional independence, and the expertʼs continuous training in order to safeguard fundamental rights and ensure the compatibility of Moldovaʼs system with the requirements of European justice.